miercuri, 24 octombrie 2018

APEL

https://adevarul.ro/locale/slatina/preotul-reparat-intr-o-saptamana-casa-trei-orfani-vrea-incalte-sute-copii-saraci-ma-uit-vin-mainile-inghetate-piciorusele-neincaltate-1_5bced716df52022f75c76306/index.html

deosebit

http://fasingur.info/cunoscatorii-artei-bijuteriilor-sa-vezi-asta-si-apoi-sa-mori/

>> „Medicina si pictura”!



>>
>>   Gioconda lui da Vinci schiţează o   grimasă de durere şi nu un surâs obişnuit şi, mai mult, suferă de   hipercolesterolemie, a fost una din ipotezele prezentate
>> de doctorul Mircea   Beuran, la conferinţa „Medicina şi pictura”.
>>   Lecţii de anatomie, primele transfuzii   de sânge, terapie rudimentară cu raze X, maladiile modelelor din picturile  celebre şi picturi în care artiştii şi-au > >reflectat  propria suferinţă au fost  unele dintre subiectele conferinţei „devorate” de publicul de la Teatrul   Naţional Bucureşti, timp de peste o oră.
>>   În „Operaţia   la picior” (1628), de Adrian Brouwer, un felcer taie cu  bisturiul rana de la piciorul unui bătrân care caută să-şi stăpânească
>>  suferinţa. Pictorul, influenţat de tradiţii flamande şi olandeze, era  obişnuit cu gesturile de „mică chirurgie” şi alte manevre de
>>   îngrijire necesare propriei persoane, în urma
>> încăierărilor la care   participa.
>>   Doctorul   Mircea Beuran vorbeşte despre „Operaţia la picior” (1628), de Adrian
>>   Brouwer    (Foto: Mediafax)
>> Jules Adler realizează, în   1892, „Transfuzie de sânge de capră”.   Metoda trasfuziei de sânge de la capră la om era
>> periculoasă şi ineficientă,  dar a fost utilizată o perioadă împotriva tuberculozei.
>>   În locul unui singur medic pictura  înfăţişează o echipă, sugerând că persoanele implicate se pot schimba, dar nu
>> şi tehnica procedurii ghidată de un protocol.
>> Reprezentarea sângelui este   discretă, acesta fiind vizibil doar prin contrastul cu paloarea extremă a  pacientei şi cu predominanţa culorii albe din
>> încăpere
>> În 1661, Rembrandt pictează   circumcizia. Conform legii ebraice, fiecare băiat evreu trebuie să fie  circumcis la opt zile de la naştere (reprezentând
>> admiterea copilului în   alianţa pe care Dumnezeu o face cu Israel). În tablou, circumcizia este  efectuată în ieslea de la Bethlehem, de un preot, în
>> timp ce un altul   citeşte un text şi alături de el este Iosif. Copilul este ţinut de Maria în   timpul operaţiei ritualice.
>> O altă lucrare prezentată de Beuran  înfăţişa prima încercare de terapie a cancerului cu raze X de doctorul  Georges Chicotot, la 1907. Pictura reprezintă un
>> „moment istoric” al   radioterapiei împotriva cancerului de sân: doctorul are în mâna stângă un ceas cu care cronometrează expunerea, iar în mâna dreaptă
>> un arzător de tip Bunsen   din al cărui vârf ţâşnesc flăcări şi care încălzesc tubul de vid. Se observă  un tub Crookes, cu care Wilhelm Rontgen a descoperit
>> razele X. Acestea sunt   aplicate pe sânul pacientei prin intermediul unui cilindru de sticlă.
>> Chirugul a prezentat şi maladiile  unor modele din picturile celebre. A început cu „Mona Lisa” (1503-1506)  a lui Leonardo da Vinci. Conform opiniei lui Vito
>> Franco, profesor de   anatomie patologică la Universitatea din Palermo, Mona Lisa ar fi suferit de   hipercolesterolemie. Franco susţine că în jurul
>> ochiului stâng al chipului   pictat se află o pată galbuie, „o colecţie de acizi graşi strânşi sub   piele”. Semnele hipercolesterolemiei pot fi confirmate
>> şi prin lipoame   subcutanate la nivelul mâinilor, arată specialistul.
>> A urmat „Portretul unui tânăr” (1482-1485) de Sandro   Botticelli. Eleganţa aproape feminină a tânărului nobil se>> datorează degetelor sale subţiri deosebit
>> de lungi (arahnodactilie), element   caracteristic pentru Sindromul Marfan, o boală genetică ce afectează ţesutul
>>   conjunctiv, în special la nivelul ochilor, scheletului osos şi sistemului   cardio-vascular.
>> Şi personajul din „Madona cu gâtul lung” (1535 - 1540) a lui  Parmigianino prezintă elemente caracteristice frapante pentru Sindromul   Marfan.
>> Infanta Marguerita, în vârstă de  cinci ani, pictată de Diego Velázquez, pare să sufere de Sindromul Albright,   maladie genetică manifestată prin pubertate
>> precoce, statură scundă,  fragilitate osoasă şi tulburări hormonale. În partea stângă se observă un pitic   şi o persoană de sex feminin cu acondroplazie.
>> În „Betsabeea  la baie”, a lui Rembrandt, se observă modificările  tegumentului de la nivelul sânului stâng (umflătură laterală, cu culoare  nefirească şi
>> denivelări), sugestive pentru un proces malign. Făcând  cercetări în istorie, s-a descperit că modelul lui Rembrandt, Hendrickje Staffels,
>> murise ceva mai târziu după o îndelungată suferinţă.
>> Genunchii umflaţi ale personajelor  lui Michelangelo indică un exces de acid uric, tipic celor deranjati de  calculii renali. Michelangelo însuşi suferea de calculi
>> renali, de vreme ce,   în timp ce lucra la Capela Sixtina, artistul se hrănea numai cu pâine şi cu   vin.
>> Ultimul capitol al conferinţei lui   Beuran s-a intitulat „Artişti sub influenţa propriilor suferinţe”.  Un prim pictor prezentat a fost El Greco (1541-1614), cunoscut
>> drept  consumator de droguri halucinogene şi diagnosticat ca astigmat şi psihopat.
>>   Mulţi au văzut în el un vizionar dezechilibrat. În
>> bisericile din întreaga   Spanie se găsesc picturile lui care prezintă personaje alungite cu priviri   extatice. Corecţia optică prin lentile cilindrice aduce
>> la normalitate o bună  parte din personajele sale, dar le devalorizează sub raport estetic şi ca   semnificaţie.
>>   FranciscoJose Goya y Lucientes  (1746 - 1828) îşi pierde auzul la 28 de ani, ceea ce alături, de un pesimism
>>   cronic, îl aduce într-o stare de cădere psihică uluitoare. Lucrările din acea   perioadă sunt dedicate coşmarurilor umane, decăderii
>> morale şi fantasticului morbid.  Pentru cei apropiaţi, Goya devenise un fel de nebun rătăcit într-o lume pe  care nu o mai înțelegea. Din ce în ce mai abătut şi
>> tulburat, pictorul se   izolează complet cumpărând reşedinţa numită „Casa
>> Surdului” (din  cauza fostului proprietar, nu a sa). Aici lucrează febril la un ciclu macabru   intitulat „Lucrări întunecate”.
>>   Picturile erau murale (căci nu voia  să le vadă nimeni din afară), iar ulterior au fost transpuse pe carton. Din
>>   acea perioada datează celebra „Saturn devorându-şi fii”,   una dintre cele mai impresionante lucrări ale „groazei şi
>>   canibalismului”. Unii critici spun că suferea de encefalită şi că   ilustra tot ceea ce îi apărea în coşmarurile sale.
>> Vincent van Gogh (1853-1891) spunea   „Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visele”. Ca patologii
>>   a avut sifilis, epilepsie, din cauza abuzului de absint, depresie şi glaucom.   O cauză pentru cunoscutul incident în care şi-a tăiat
>> urechea ar fi fost şi Sindromul   lui Ménière - care provoacă zgomote incomode în interiorul urechii.
>>   Totodată, medicii pun imaginea din „Biserica din Auvers” (1890), caracterizată prin   violenţa culorilor şi sugerând un cutremur, pe seama schizofreniei.
>> Dintre toate picturile lui Van   Gogh, „Lan de grâu cu corbi” a fost, probabil,   subiectul celor mai multe speculaţii. Mulţi cred că
>> este ultima lui lucrare,   considerând cerul învolburat plin de ciori şi poteca întreruptă ca prevestir  ale morţii apropiate.
>> Ar trebui menţionat că fratele său   Theo a murit de sifilis paralizant (în 1891), sora sa Willemina van Gogh a  murit de demenţă (1941), fiind internată aproape
>> patruzeci de ani într-un   azil psihiatric, iar fratele Cor (Cornelis Vincent) s-a sinucis în 1900, a   mai arătat Beuran.
>> În cazul lui Henri de  Toulouse-Lautrec (1864-1901), una din dramele vieţii sale a fost generată de
>>   faptul că în familia sa se obişnuia căsătoria între rude. Şi astfel, Lautrec  era copilul unor veri primari, iar bunicile sale erau
>> surori. Avea, în   consecinţă, o maladie congenitală care s-a manifestat puternic atunci când,
>>   adolescent fiind, şi-a fracturat femurul stâng şi apoi pe cel drept.
>>   Picioarele sale nu s-au mai vindecat corect niciodată, iar creşterea a   stagnat. Adultul Toulouse-Lautrec măsura doar 1,52 metri
>> şi avea un tors de   om normal. Boala l-a transformat într-un spectator avid să se hrănească din
>>   exuberanţa altora, mai întâi la circ, apoi la cabaret.
>> Frida Kahlo (1907-1954) spunea că   pictura ei „poartă în ea mesajul durerii”. Avea sechele din cauza   poliomielitei, a suferit fractură la bazin şi triplă
>> fractură la coloana  vertebrală.
>>   Conferinţa „Medicina şi  pictura” a fost susţinută de Mircea Beuran în cadrul Conferinţelor TNB.
>>   Mircea Beuran este medic primar   chirurg, profesor la Universitatea de Medicină Bucuresti,
>> şeful Clinicii de  Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, preşedintele SocietăţiiRomâne de Chirurgie - filiala Bucureşti şi al
>> Societăţii de Chirurgie de Urgenţă   şi Traumatologie din România.
>
>

de vizionat si de vizitat

În interiorul Palatului Buckingham Grand Tour 

ROBI






ADOPTA PISOANCE!

Adopta o pisica

ADOPTII PISICUTE

Adopta o pisicuta

ADOPTA, MERITA 1 SANSA!

Adoptii caini

ADOPTA 1 CATEL

Adopta un catelus

ADOPTA 1 CUT!

a title="Adoptii caini" href="http://www.adoptiicaini.ro/">Adoptii caini