vineri, 14 iunie 2019

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/eco-bordeiele-si-casele-pe-roti-in-topul-preferintelor-tinerilor-costa-15-000-de-euro.html
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-lovita-de-temperaturi-de-39-de-grade-si-radiatii-zeci-de-oameni-au-lesinat-pe-strada.html

trist a murit Edith din Inima salbatica si multe altele

https://playtech.ro/stiri/in-ce-telenovela-romaneasca-a-jucat-edith-gonzalez-alaturi-de-gheorghe-dinica-imagini-unice-21818

https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/showbiz/a-murit-actrita-edith-gonzales-ajunsa-celebra-dupa-rolul-din-telenovela-inima-salbatica-1146554

istoria florilor prin mail



Trandafiri

Superbele flori reprezintă una dintre expresiile majore ale frumuseţii vieţii, au semnificaţii şi sunt asociate cu culorile, mirosurile şi trairile. Florile reprezintă un adevărat spectacol al naturii şi a însoţit omul încă din antichitate la majoritatea evenimentelor importante din viaţă.
Vă prezentăm, pe scurt, cum a luat naştere această artă a florilor care a evoluat de-a lungul secolelor, ajungând la cote maxime în timpul Renaşterii. La început, plantele erau folosite doar pentru hrana oamenilor. Cu timpul, ele încep să fie utilizate ca simboluri pentru ofrande şi ritualuri funerare aproximativ din anul 7000 î.H.
Se considera că unele plante şi copaci aveau puteri divine, erau adorate şi venerate ca zeii sau ca lăcaşul zeilor, de exemplu stejarul, mesteacănul şi frasinul. Primele ghirlande menţionate în istorie au fost cele egiptene, formate din flori naturale şi artificiale. De la începuturile picturii, existau pictori care desenau flori. Pictarea florilor a avut loc în mod constant în întreaga istorie a artelor plastice şi apare ca o consecinţă a confecţionării buchetelor, ghirlandelor şi coroanelor. În China apar primele texte în care se vorbeşte despre flori, despre selecţia soiurilor nobile ce sunt asociate cu sentimentele. Parcuri imense de flori împrejmuiau palatele împăraţilor chinezi, cu flori precum azaleea, camelia, crinul, lotusul sau trandafirul.
Din secolul al VI-lea în China apar vasele frumoase şi aranjamentul florilor în funcţie de mărime, culori şi simbolistica lor. Puţin mai târziu călugări budişti vor trece această artă în Japonia, ceea ce va duce la apariţia şcolilor de Ikebana. După arta florală, se dezvoltă arhitectura, sculptura şi poezia, iar în viaţa cotidiană a oamenilor, florile sunt utilizate în producerea parfumurilor şi în alimentaţie. Lumea florilor nu este limitată la cunoscutele grădini, ci este perpetuată prin cele mai diverse creaţii ale omului.
Egipt
Florile au fost foarte apreciate în Egiptul antic, făcând parte din miturile religioase, dar erau preţuite nu numai pentru calităţile lor simbolice, ci şi pentru parfumul extras din acestea, devenind o necesitate în viaţa de zi cu zi a Egiptului. Opere din frunze de palmier au fost găsite lângă mormântul lui Tutankhamon, în 1349 î.Hr. Egiptenii cunoaşteau foarte bine plantele medicinale, pe care le foloseau pentru unguente, parfumuri şi ritualuri de îmbălsămare. Ei au fost pasionaţi de arta grădinăritului şi horticultură.
Florile au fost prezente şi în ceremoniile mortuare şi au fost înfăţişate în tablouri, utilizate la decorare, la monumente, în palate şi temple. De asemenea, se făceau buchete pentru a fi oferite celor morţi. Tablourile înfăţişează deseori personaje care oferă buchete de flori care conţin ramuri de măslin, flori de mure, flori de soc, crizanteme, narcise, irişi. Majoritatea rămăşiţelor de plante care au fost găsite în mormintele faraonilor aparţin florei sălbatice de pe câmpuri, dar, deoarece grădina şi grădinăritul erau preferate în Egipt, ei au folosit apoi şi florile. Grădinile erau decorate cu fântâni, arbori pletoşi şi foarte multe flori, printre care maci, trandafiri, albăstrele, crini, rezede, mirt, dar cea mai importantă era lotusul.
India
Din cele mai vechi timpuri, poate că nimeni nu a iubit atât de mult florile, ca hinduşii. Florile sunt prezente în grădini, dar şi în toate ornamentele grafice şi plastice. În cele două mari epopei naţionale sunt întotdeauna prezente florile, copacii şi fructele, iar în viaţa de zi cu zi femeile au utilizat florile pentru a-şi spori frumuseţea, combinându-le cu multă delicateţe. Dintre cele şaptezeci şi patru de arte pe care trebuiau să le înveţe adolescenţii, trei sau patru se refereau la flori, de exemplu: arta florarilor în grădini, confecţionarea coroanelor pentru petreceri şi înmormântări, precum şi arta de a face ghirlande ornamentale.
Iran
Era celebru pentru grădinile sale, aşa-numite paradisuri în care pe lângă arbori existau multe flori, precum toporaşi, zambile, lalele, narcise, maci, trandafiri, crini, liliac şi mirt. De altfel, Iranul era numit Ghiulistan (trandafir), iar capitala sa - Susa (oraşul crinilor).
Grecia
Influenţa botanică în arta greacă este evidentă, constantă şi rafinată. Cu toate acestea, din cele trei ordine de arhitectură care au apărut unul după celălalt în Grecia - doric, ionic şi corintic - numai ultimul prezintă ornamente vegetale.
Sculptorii greci au folosit de multe ori flori datorită influenţei din arta egipteană şi siriană. În frize există flori de lotus care alternează cu flori roz şi flori de crin. Florile au constituit elemente decorative în frize pe vase, frize în temple, decoraţiuni de camere, rochii, chiar pe scuturi şi armuriDe asemenea, au existat pictori celebri în arta greacă, ca Pausias, marele pictor de flori şi ghirlande, tema florală fiind prezentă şi în poezie, unde trandafirul este incontestabil numit ”regina florilor”.
Grecii dau un simbolism fiecărei flori şi le asociază cu zeii. De exemplu: trandafirul este simbol al Afroditei, reprezintă frumuseţea perfectă; măslinul este simbolul Athenei şi al celor care au câştigat războaie, precum şi al păcii; laurul (dafinul) este simbol al lui Zeus, al luiApollo şi al câştigătorilor Jocurilor Olimpice; frunza de palmier este simbolul lui Poseidon; frunza de viţă de vie este simbolul lui Dionysus şi al fertilităţii.
În lumea greacă, coroanele şi ghirlandele sunt folosite în diverse scopurit. La nunţi, mirele purta o coroană de viţă de vie, iar mireasa purta una de mirt. Au fost confecţionate coroane cu trandafiri pentru a le da celor dragi. Coroanele de măslin au fost purtate în paradele soldaţilor victorioşi.
Roma antică
În Roma antică, florile se bucurau de o atenţie deosebită. Poetul Horaţiu spunea că “plantele de ornament, trandafirii şi mixandrele au luat locul altor plante mai folositoare”. În celebrele grădini romane, locul principal era ocupat de flori, care erau folosite la împodobirea templelor, locuinţelor şi băilor, iar printre cele mai apreciate erau lalelele, zambilele, narcisele, violetele, gladiolele, iar garoafele şi trandafirii se cultivau iarna în sere din sticlă. Pe vremea împăratului Seneca, la Roma se plantau flori în ghivece, iar împăratul Nero (54-68) patrona aşa-numitele “ploi” cu petale de trandafir, închinate zeiţei Venus.
Coroanele romane de flori şi frunze erau mai complicate decât cele greceşti, fiind făcute cu mai multe răsuciri, cu fire de argint şi aur. Dar aveau aceeaşi simbolistică precum cele ale romanilor. Coroana era un simbol al onoarei, rangului şi triumfului. Cea a împăraţilor şi patricienilor (bogaţi) erau din aur sau argint cu pietre preţioase (Cesar avea coroana din crenguţe cu frunze de laur).
Coroanele pentru femei se confecţionau din tuberoze, iar miresele şi soţiile purtau coroane de mirt. Aceste coroane se puteau procura din magazine sau pieţe de flori. Pentru zilele de sărbătoare se făceau ghirlande pentru coloane, ferestre şi pereţi, acestea fiind antecedentul ghirlandei de piatră ca decor arhitectural. Unele ghirlande erau confecţionate cu frunze de laur, stejar, iederă, flori, fructe. Exista o mare piaţă unde se vindeau flori şi astfel au apărut primele florării. Într-o primă etapă, biserica interzicea utilizarea florilor în multe ritualuri şi festivaluri religioase, deoarece este considerată o practică păgână. Utilizarea trandafirului, de exemplu, nu a fost acceptată decât mai târziu.
Până în secolul al XII-lea, florile le găsim numai în biserică ca decor arhitectural (flori de piatră), în miniaturi de cărţi sau în romane şi cântece literare. Până atunci, florile erau cultivate în grădinile mânăstirilor în scopuri medicinale sau culinare. Apoi simbolismul florilor se schimbă apărând ghirlandele şi buchetele. Treptat, încep să se decoreze bisericile cu flori sălbatice, cum ar fi violetele, irişi şi crini. În anul 1006 se înfiinţează Ziua tuturor Sfinţilor în care coroane mici sunt oferite morţilor. Florile apar pe scuturile cavalerilor şi a familiilor nobile cum ar fi: fleur de lis Bourbono în Franţa; thisle în Scoţia; trifoiul Irlanda
Contribuţia culturii arabe se observă în istoria plantelor şi florilor din Europa, fiind foarte importantă şi menţinută de Spania şi Sicilia. Arabii introduc noi specii şi grădini sofisticate ce avea sisteme de irigare. Influenţa arabă se observă în mod obişnuit în grădinile medievale ale mănăstirilor cu aspect pătrat şi geometric.
Dacia
În Dacia, în grădini se aflau atât plante folosite în scopuri medicinale, cum ar fi mătrăguna, spânzul, iarba mare, cât şi plante utilizate în scop decorativ, cum ar fi merişorul, albăstreaua, lăcrămioarele, bujorul sau priboiul.
Perioada gotică
Din secolul al XIII-lea încep să se amenajeze grădini private în castele. Acestea sunt grădini cu plante ornamentale, flori şi bazine cu apă, ca un paradis particular. Din această perioadă se fac primele studii despre plante şi apar ierbare ilustrate.
Floarea este utilizată la festivaluri şi ritualuri religioase cu un sens simbolic. Se decorau străzile cu flori de sărbători, când se aruncau petale de flori de la ferestre. De asemenea, se împodobea pardoseala camerelor cu petale de lavandă, trandafir, violete şi cimbru. Se făceau ghirlande de flori pe care le atârnau pe pereţi sau de grinzi, pentru a decora şi parfuma atmosfera. Se decorau mesele de banchet cu flori, dar nu se foloseau vase. În luna mai se sărbătorea sosirea primăverii cu ghirlande şi coroane, iar în multe oraşe regina festivalurilor era încoronată.
Perioada Renaşterii
Acum se creează primele grădini botanice, cu specii aduse din America, în Pisa (1547), Oxford (1632), Versailles (1657), Florenţa şi în Valencia. În Frankfurt se înfiinţează bursa pentru comerţ şi import de flori. Apare obiceiul de a se pune flori în vase pe mese, în faţa busturilor şi a statuilor. Florile se transformă într-un element decorativ esenţial în casele nobililor şi în palate. Florile devin o prezenţă permanentă în toate tablourile cu temă religioasă, iar poeţii şi figurile literare purtau coroane de laurel ca Dante şi Petrarca. De acum florile vor fi permanent prezente în viaţa cotidiană excelând prin grandoare, frumuseţe, stil şi culoare. Prezenţa lor impresionează şi fascinează deoarece creează un cadru splendid atât prin cromatică, cât şi prin miresmele ce ne învăluie.
Întotdeauna florile reprezintă o surpriză pentru orice persoană care le primeşte, fiind considerat un cadou emoţionant pentru toate semnificaţiile cu care sunt asociate. Este o modalitate de a ne exprima sentimentele fără a spune nimic, iar frumuseţea şi aroma florilor nu vor putea fi uitate uşor.

despre lunile anului articol primit prin mail

Inline image

Te-ai întrebat vreodată cum și-au primit numele lunile anului? Pe măsură ce marcăm trecerea zilelor, a săptămânilor și a lunilor, puțini dintre noi se mai întreabă de unde vine sistemul nostru curent de datare.
De fapt, calendarul nostru modern își are originea cu mii de ani în urmă, în Imperiul Roman. Chiar și după ce Imperiul Roman căzuse, calendarul roman încă era folosit în fostele sale teritorii, în timpul Evului Mediu timpuriu.
lunile anului
Deși unele detalii s-au schimbat, sistemul modern de datare este pur și simplu o versiune a acestui calendar antic, și moștenirea noastră romană a înrâurit felul în care vorbim despre date și despre timp. Iată cum și-au primit numele lunile anului.

1. Luna ianuarie

lunile anului
O statuie care îl reprezintă pe Ianus Bifrons, aflată în Muzeul Vatican

Ianuarie, prima lună a calendarului imperial roman, este botezată după zeul Ianus. Acesta era zeul începuturilor și era de obicei reprezentat cu două fețe, una privind în față și una privind în spate.
Ianus era, de asemenea, zeul ușilor, al porților și al tranziției și astfel era potrivit ca el să fie ales pentru a da nume tranziției dintr-un an în altul. Prima zi din ianuarie era începutul Anului Nou, când sărbătoarea lui Ianus era celebrată prin schimburi de daruri cum ar fi curmalele, smochinele sau mierea.
Pe altar erau arse prăjituri drept ofrandă adusă zeului.

2. Luna februarie

lunile anului
„Februarie” din Tres Riches Heures du Duc de Berry, o carte de rugăciuni care trebuiau spuse la orele canonice
A doua dintre lunile anului își ia numele de la „februa”, un festival de purificare despre care se credea că alungă spiritele rele din Roma. În a 15-a zi a lunii, în întreaga Romă aveau loc o serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale.
Acest festival mai era cunoscut și drept „Lupercalia”, și autorul roman Plutarh relatează că mulți tineri bărbați alergau prin oraș goi în această zi, atingând mâinile femeilor și copiilor care stăteau pe marginea străzilor.

Se credea că acest lucru ține la distanță spiritele rele și că le ajută pe femei să conceapă sau să dea naștere.

3. Luna martie

lunile anului
„Martie”, din Tres Riches Heures du Duc de Berry
A treia dintre lunile anului este numită după Marte, zeul roman al războiului. Se crede că această lună marca începutul perioadei în care armata romană se pregătea pentru următorul sezon de campanii militare.
Astfel, era important ca zeul războiului să fie sărbătorit în această perioadă și în martie aveau loc ritualuri și festivaluri care aveau să asigure succesul militar.

Doar două dintre lunile anului poartă numele unor personaje istorice reale.


La început, luna martie era prima lună din calendarul roman, care pe atunci avea doar zece luni. Totuși, pentru a preveni confuzia în ceea ce privește datele, au fost adăugate alte două luni (ianuarie și februarie) și începutul anului a fost mutat în ianuarie.
Calendarul iulian (obținut în urma reformelor lui Iuliu Cezar în secolul I î.e.n.) este versiunea calendarului roman din care descinde sistemul nostru de datare.

4. Luna Aprilie

lunile anului
Panou cu aprilie dintr-un mozaic roman care reprezintă lunile (din El Djem, Tunisia, prima jumătate a secolului III)
Aprilie este botezat după luna romană „Aprillis”. În calendarul roman, a patra lună a anului purta acest nume. Însă există mai multe teorii în ceea ce privește numele acestei luni.
Una dintre cele mai populare spune că Aprillis se leagă de cuvântul latin „aperire”, adică „a deschide”. Aprilie este luna în care florile încep să înflorească și primăvara se instalează pe deplin, acesta fiind motivul pentru care luna poartă acest nume.

Însă unii cred că aprilie este botezată după Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții. Echivalentul roman al Afroditei, Venus, era sărbătorită în mod tradițional în aprilie, și astfel mulți cred că „aprilie” este un nume moștenit de la numele zeiței grecești Afrodita.

5. Luna mai

lunile anului
Hermes și Maia, detaliu de pe o amforă din Attica
Mai, luna în care pământul începe să dea la iveală roadele, este botezată după zeița greacă a pământului, Maia. Era zeița hranei și a abundenței și de aceea este asociată cu acest anotimp cald și îmbelșugat.
Însă poetul roman Ovidiu a oferit o altă sugestie pentru etimologia acestei luni. El susținea că numele latin al lunii mai venea din „maiores”, adică „bătrânii”, și se afla în contrast cu numele pentru iunie, care venea de la „iunores”, adică „oameni tineri”.
Această etimologie neobișnuită rămâne o posibilitate, însă există puține alte dovezi care să indice că acesta este felul în care lunile mai și iunie și-au căpătat numele.

6. Luna iunie

„Iunie”, din Tres Riches Heures du Duc de Berry
Iunie este o lună de vară și este legată de una dintre cele mai importante zeități din panteonul roman: Iuno, soția lui Jupiter. Iuno era sărbătorită în iunie și această lună importantă își ia numele de la ea.
Iuno mai era cunoscută ca zeița căsătoriei, și, în cultura romană, sfârșitul lui iunie era considerat o perioadă deosebit de benefică pentru nunți. Însă a te căsători înainte de data de 15 a lunii era considerat un semn rău și era un lucru care era de obicei evitat.

7. Luna Iulie

Sculptură a împăratului roman Iuliu Cezar, aflată în parcul Lazienki, din Varșovia. 
Sculptura a fost realizată de Franciszek Pinck (1733-1798)
Iulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost botezată după o persoană istorică. Iuliu Cezar, dictator al Romei și cuceritor al Galiei, și-a lăsat cu siguranță amprenta asupra societății romane.

Reformele lui au avut un efect durabil asupra calendarului roman, nu în ultimul rând fiindcă a botezat o lună în cinstea lui. Înainte, iulie era numită „Quintillis”, fiind cea de-a cincea lună în calendarul roman tradițional.
Însă, după asasinarealui Caesar, în 44 î.e.n., a fost botezată în cinstea sa, deoarece era luna în care se născuse.

8. Luna august

Augustus
Succesorul lui Iuliu Cezar, Octavian, nu își putea permite să fie depășit de tatăl său adoptiv, și, drept rezultat, luna următoare din calendarul roman este botezată după el.
Octavian a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”.
Astfel, luna august este botezată după acest mare conducător roman, ca parte a strategiei de propagandă a lui Octavian. Instalându-se în calendarul roman, era imposibil ca lumea să uite cât de măreț a fost.

Mulți alți conducători romani au încercat să se introducă în calendar, însă niciunul dintre ei nu a reușit. Iuliu Cezar și Augustus rămân singurii oameni comemorați prin numele lunilor din calendar.

9. Lunile anului: Septembrie – Decembrie

Celelalte luni care au rămas din calendarul roman au o etimologie mai puțin strălucită. Au fost botezate pur și simplu numeric, în funcție de sistemul de datare original, de zece luni, care era în uz înainte de reformele lui Cezar.
Septembrie vine de la „septem”, adică șapte, octombrie de la „octo”, adică „opt”, noiembrie de la „novem”, adică „nouă” și decembrie de la „decem”, adică ”zece”.

Video Iarnă pe Transfăgărășan

Video Iarnă pe Transfăgărășan

BAC de 10 | Absolvenţii care iau media 10 la Bacalaureat primesc abonament gratuit la Festivalul Untold

BAC de 10 | Absolvenţii care iau media 10 la Bacalaureat primesc abonament gratuit la Festivalul Untold

Video Vacanta de vară

Video Vacanta de vară

Video Huse dentare periculoase

Video Huse dentare periculoase

Maşina de cusut, o invenție care a schimbat lumea secolului al XIX-lea. 13 iunie, ziua mașinii de cusut

Maşina de cusut, o invenție care a schimbat lumea secolului al XIX-lea. 13 iunie, ziua mașinii de cusut

Video Biletele pentru Euro 2020, scoase la vânzare

Video Biletele pentru Euro 2020, scoase la vânzare

Video Recomandări culturale

Video Recomandări culturale

Video O șuviță de păr scumpă

Video O șuviță de păr scumpă

Video În jurul lumii...cu Tico

Video În jurul lumii...cu Tico

Video Agricola, socrul lui Tacitus

Video Agricola, socrul lui Tacitus

Video Pledoaria lui Leonardo Dicaprio

Video Pledoaria lui Leonardo Dicaprio

Video Jackie Chan cântă

Video Jackie Chan cântă

Video Puncte de prim ajutor

Video Puncte de prim ajutor

Video Autobuze fără șofer

Video Autobuze fără șofer

Restricţii de circulaţie în centrul Bucureştiului, în weekend

Restricţii de circulaţie în centrul Bucureştiului, în weekend

Video Începe vacanța mare

Video Începe vacanța mare

Video Lamă de cutter în mâncare

Video Lamă de cutter în mâncare

Video Leu de mare născut în România

Video Leu de mare născut în România

Video Seminificația zilei

Video Seminificația zilei

Video Seminificația zilei

Video Seminificația zilei

Video Poveste de dragoste

Video Poveste de dragoste

Video Lituania interzice șampania pentru copii

Video Lituania interzice șampania pentru copii

Video Japonia reglementează regimul dronelor

Video Japonia reglementează regimul dronelor

A IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Statui Vivante începe în București, în acest week-end

A IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Statui Vivante începe în București, în acest week-end

14 iunie, Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge

14 iunie, Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge

Einfach eine Email an uebernachten@serengeti-park.de schicken oder uns unter 05164 97 99 90 anrufen und das Wunschwochenende reservieren.

https://adevarul.ro/locale/constanta/video-meduzele-albastre-aparut-plaja-eforie-nord-spun-specialistii-despre-fenomen-1_5dad6e3b892c0bb0c6c...

ROBI

ADOPTA PISOANCE!

Adopta o pisica

ADOPTII PISICUTE

Adopta o pisicuta

ADOPTA, MERITA 1 SANSA!

Adoptii caini

ADOPTA 1 CATEL

Adopta un catelus

ADOPTA 1 CUT!

a title="Adoptii caini" href="http://www.adoptiicaini.ro/">Adoptii caini