Josef al II-lea,
Imparatul Germaniei, calatorea incognito. Oprindu-se intr-un sat, el a intrat
intr-o carciuma si a cerut doua oua proaspete. Indiscretia unui servitor a
facut sa afle carciumareasa cine era musafirul. Cand a fost chemata la plata,
ea a cerut doi poli pe cele doua oua. Imparatul mirat de pretul prea mare i-a
zis:
- Asadar, ouale sunt
foarte rare prin partea locului?
- Nu, Maria ta, a
raspuns femeia: imparatii sunt rari pe aici! Cu toate ca era zgarcit, imparatul
a platit cei doi poli.
*
Intr-o zi, un ofiter
batran l-a rugat pe Regele Ludovic al XIV-lea sa nu-l treaca in rezerva.
- Dar esti destul de
varstnic, i-a spus monarhul.
- Sire, a replicat
ofiterul, n-am decat trei ani mai mult decat Majestatea Voastra si sper s-o mai
pot sluji inca 20 de ani. Regelui i-a placut raspunsul si l-a mentinut pe
ofiter in serviciul activ.
*
Sultanul Murad al
II-lea, dupa ce a castigat batalia de la Varna, se plimba pe campul de lupta
uitandu-se la morti. Adresandu-se catre Aza-Bey, favoritul sau, a zis:
- E curios cum nici unul dintre cei morti nu are barba alba.
- Daca dusmanul ar fi
avut soldati cu barba alba, nu facea prostia pe care a facut-o sa ne declare
razboi, a raspuns Aza-Bey.
*
Se zice ca dupa bombardarea
orasului Alger, beiul de acolo afland cati bani l-a costat pe Ludovic al
XIV-lea aceasta expeditie, a spus:
- Daca mi-ar fi dat mie jumatate din banii cheltuiti, dadeam eu
singur foc orasului.
*
Un cavaler napolitan,
care se batuse de zeci de ori in duel, ca sa sustina ca Dante e superior lui
Ariost, fiind pe patul de moarte a facut urmatoarea destainuire:
- Si cu toate acestea
nu i-am citit nici pe unul, nici pe celalalt…
*
Intr-o zi, maresalul de
Saxa intalnind pe doamna de Pompadour ii ofera bratul. Un glumet vazandu-i
impreuna, a zis:
- Iata si sabia
si teaca regelui!
*
Un pianist celebru
tinea mult la descendenta lui nobiliara cu care se mandrea totdeauna:
- Stii, a spus el
intr-o zi unui cunoscut, ca nobletea familiei mele dateaza din timpul
cruciadelor? Unul din stramosii mei l-a acompaniat pe Imparatul Barbarossa.
- La pian? a intrebat
interlocutorul.
*
Balzac lucra de obicei
noaptea pana auzea cantand cocosul din gradina casei lui. Intr-o noapte,
distrat si enervat ca nu l-a auzit, i-a spus deodata servitorului care se culca
si el tot spre ziua, cu stapanul sau:
- Du, te rog, cocosul
la ceasornicar!
*
La o receptie, unde s-a
adunat lume din inalta societate, doi domni mai seriosi discutau intr-un colt
al salonului:
- Ia priveste-o pe
blonda aceea minunata de acolo! Imi place nespus de mult. Crezi ca as putea s-o
cuceresc?
- Greu de zis. Dar daca
incerci si vei avea succes, te rog sa-mi comunici si mie.
- Dar de ce te
intereseaza acest fapt?
- Pentru ca sunt sotul
ei…
*
Definitia unui faimos
impresar de teatru:
- Teatrul e o loterie
ciudata: autorul scrie o piesa, actorii joaca alta – si publicul pricepe
altceva…
*
Titian a lasat intr-o
zi sa-i cada pensula in fata lui Carol Quintul. Imparatul o ridica si spune:
- Titian merita sa fie
slujit de Cezar.
Acelasi imparat lasa
intotdeauna, la plimbare, locul din dreapta lui Titian, spunand:
- Pot crea un duce, dar unde voi gasi alt Titian?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu