miercuri, 24 octombrie 2018
>> „Medicina si pictura”!
>>
>> Gioconda lui da Vinci schiţează o grimasă de durere şi nu un surâs obişnuit şi, mai mult, suferă de hipercolesterolemie, a fost una din ipotezele prezentate
>> de doctorul Mircea Beuran, la conferinţa „Medicina şi pictura”.
>> Lecţii de anatomie, primele transfuzii de sânge, terapie rudimentară cu raze X, maladiile modelelor din picturile celebre şi picturi în care artiştii şi-au > >reflectat propria suferinţă au fost unele dintre subiectele conferinţei „devorate” de publicul de la Teatrul Naţional Bucureşti, timp de peste o oră.
>> În „Operaţia la picior” (1628), de Adrian Brouwer, un felcer taie cu bisturiul rana de la piciorul unui bătrân care caută să-şi stăpânească
>> suferinţa. Pictorul, influenţat de tradiţii flamande şi olandeze, era obişnuit cu gesturile de „mică chirurgie” şi alte manevre de
>> îngrijire necesare propriei persoane, în urma
>> încăierărilor la care participa.
>> Doctorul Mircea Beuran vorbeşte despre „Operaţia la picior” (1628), de Adrian
>> Brouwer (Foto: Mediafax)
>> Jules Adler realizează, în 1892, „Transfuzie de sânge de capră”. Metoda trasfuziei de sânge de la capră la om era
>> periculoasă şi ineficientă, dar a fost utilizată o perioadă împotriva tuberculozei.
>> În locul unui singur medic pictura înfăţişează o echipă, sugerând că persoanele implicate se pot schimba, dar nu
>> şi tehnica procedurii ghidată de un protocol.
>> Reprezentarea sângelui este discretă, acesta fiind vizibil doar prin contrastul cu paloarea extremă a pacientei şi cu predominanţa culorii albe din
>> încăpere
>> În 1661, Rembrandt pictează circumcizia. Conform legii ebraice, fiecare băiat evreu trebuie să fie circumcis la opt zile de la naştere (reprezentând
>> admiterea copilului în alianţa pe care Dumnezeu o face cu Israel). În tablou, circumcizia este efectuată în ieslea de la Bethlehem, de un preot, în
>> timp ce un altul citeşte un text şi alături de el este Iosif. Copilul este ţinut de Maria în timpul operaţiei ritualice.
>> O altă lucrare prezentată de Beuran înfăţişa prima încercare de terapie a cancerului cu raze X de doctorul Georges Chicotot, la 1907. Pictura reprezintă un
>> „moment istoric” al radioterapiei împotriva cancerului de sân: doctorul are în mâna stângă un ceas cu care cronometrează expunerea, iar în mâna dreaptă
>> un arzător de tip Bunsen din al cărui vârf ţâşnesc flăcări şi care încălzesc tubul de vid. Se observă un tub Crookes, cu care Wilhelm Rontgen a descoperit
>> razele X. Acestea sunt aplicate pe sânul pacientei prin intermediul unui cilindru de sticlă.
>> Chirugul a prezentat şi maladiile unor modele din picturile celebre. A început cu „Mona Lisa” (1503-1506) a lui Leonardo da Vinci. Conform opiniei lui Vito
>> Franco, profesor de anatomie patologică la Universitatea din Palermo, Mona Lisa ar fi suferit de hipercolesterolemie. Franco susţine că în jurul
>> ochiului stâng al chipului pictat se află o pată galbuie, „o colecţie de acizi graşi strânşi sub piele”. Semnele hipercolesterolemiei pot fi confirmate
>> şi prin lipoame subcutanate la nivelul mâinilor, arată specialistul.
>> A urmat „Portretul unui tânăr” (1482-1485) de Sandro Botticelli. Eleganţa aproape feminină a tânărului nobil se>> datorează degetelor sale subţiri deosebit
>> de lungi (arahnodactilie), element caracteristic pentru Sindromul Marfan, o boală genetică ce afectează ţesutul
>> conjunctiv, în special la nivelul ochilor, scheletului osos şi sistemului cardio-vascular.
>> Şi personajul din „Madona cu gâtul lung” (1535 - 1540) a lui Parmigianino prezintă elemente caracteristice frapante pentru Sindromul Marfan.
>> Infanta Marguerita, în vârstă de cinci ani, pictată de Diego Velázquez, pare să sufere de Sindromul Albright, maladie genetică manifestată prin pubertate
>> precoce, statură scundă, fragilitate osoasă şi tulburări hormonale. În partea stângă se observă un pitic şi o persoană de sex feminin cu acondroplazie.
>> În „Betsabeea la baie”, a lui Rembrandt, se observă modificările tegumentului de la nivelul sânului stâng (umflătură laterală, cu culoare nefirească şi
>> denivelări), sugestive pentru un proces malign. Făcând cercetări în istorie, s-a descperit că modelul lui Rembrandt, Hendrickje Staffels,
>> murise ceva mai târziu după o îndelungată suferinţă.
>> Genunchii umflaţi ale personajelor lui Michelangelo indică un exces de acid uric, tipic celor deranjati de calculii renali. Michelangelo însuşi suferea de calculi
>> renali, de vreme ce, în timp ce lucra la Capela Sixtina, artistul se hrănea numai cu pâine şi cu vin.
>> Ultimul capitol al conferinţei lui Beuran s-a intitulat „Artişti sub influenţa propriilor suferinţe”. Un prim pictor prezentat a fost El Greco (1541-1614), cunoscut
>> drept consumator de droguri halucinogene şi diagnosticat ca astigmat şi psihopat.
>> Mulţi au văzut în el un vizionar dezechilibrat. În
>> bisericile din întreaga Spanie se găsesc picturile lui care prezintă personaje alungite cu priviri extatice. Corecţia optică prin lentile cilindrice aduce
>> la normalitate o bună parte din personajele sale, dar le devalorizează sub raport estetic şi ca semnificaţie.
>> FranciscoJose Goya y Lucientes (1746 - 1828) îşi pierde auzul la 28 de ani, ceea ce alături, de un pesimism
>> cronic, îl aduce într-o stare de cădere psihică uluitoare. Lucrările din acea perioadă sunt dedicate coşmarurilor umane, decăderii
>> morale şi fantasticului morbid. Pentru cei apropiaţi, Goya devenise un fel de nebun rătăcit într-o lume pe care nu o mai înțelegea. Din ce în ce mai abătut şi
>> tulburat, pictorul se izolează complet cumpărând reşedinţa numită „Casa
>> Surdului” (din cauza fostului proprietar, nu a sa). Aici lucrează febril la un ciclu macabru intitulat „Lucrări întunecate”.
>> Picturile erau murale (căci nu voia să le vadă nimeni din afară), iar ulterior au fost transpuse pe carton. Din
>> acea perioada datează celebra „Saturn devorându-şi fii”, una dintre cele mai impresionante lucrări ale „groazei şi
>> canibalismului”. Unii critici spun că suferea de encefalită şi că ilustra tot ceea ce îi apărea în coşmarurile sale.
>> Vincent van Gogh (1853-1891) spunea „Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visele”. Ca patologii
>> a avut sifilis, epilepsie, din cauza abuzului de absint, depresie şi glaucom. O cauză pentru cunoscutul incident în care şi-a tăiat
>> urechea ar fi fost şi Sindromul lui Ménière - care provoacă zgomote incomode în interiorul urechii.
>> Totodată, medicii pun imaginea din „Biserica din Auvers” (1890), caracterizată prin violenţa culorilor şi sugerând un cutremur, pe seama schizofreniei.
>> Dintre toate picturile lui Van Gogh, „Lan de grâu cu corbi” a fost, probabil, subiectul celor mai multe speculaţii. Mulţi cred că
>> este ultima lui lucrare, considerând cerul învolburat plin de ciori şi poteca întreruptă ca prevestir ale morţii apropiate.
>> Ar trebui menţionat că fratele său Theo a murit de sifilis paralizant (în 1891), sora sa Willemina van Gogh a murit de demenţă (1941), fiind internată aproape
>> patruzeci de ani într-un azil psihiatric, iar fratele Cor (Cornelis Vincent) s-a sinucis în 1900, a mai arătat Beuran.
>> În cazul lui Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901), una din dramele vieţii sale a fost generată de
>> faptul că în familia sa se obişnuia căsătoria între rude. Şi astfel, Lautrec era copilul unor veri primari, iar bunicile sale erau
>> surori. Avea, în consecinţă, o maladie congenitală care s-a manifestat puternic atunci când,
>> adolescent fiind, şi-a fracturat femurul stâng şi apoi pe cel drept.
>> Picioarele sale nu s-au mai vindecat corect niciodată, iar creşterea a stagnat. Adultul Toulouse-Lautrec măsura doar 1,52 metri
>> şi avea un tors de om normal. Boala l-a transformat într-un spectator avid să se hrănească din
>> exuberanţa altora, mai întâi la circ, apoi la cabaret.
>> Frida Kahlo (1907-1954) spunea că pictura ei „poartă în ea mesajul durerii”. Avea sechele din cauza poliomielitei, a suferit fractură la bazin şi triplă
>> fractură la coloana vertebrală.
>> Conferinţa „Medicina şi pictura” a fost susţinută de Mircea Beuran în cadrul Conferinţelor TNB.
>> Mircea Beuran este medic primar chirurg, profesor la Universitatea de Medicină Bucuresti,
>> şeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, preşedintele SocietăţiiRomâne de Chirurgie - filiala Bucureşti şi al
>> Societăţii de Chirurgie de Urgenţă şi Traumatologie din România.
>
>
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
SUNT UN PACATOS, PARINTE de Ion Minulescu La parintele Vintila Vine-Arvinte, cam sfios Si se roaga: Fie-ti mi...
-
(DE/EN) Dragi prieteni Animal Life, Iata ca incet incet ne apropiem de visul nostru, acela de a avea un locusor linistit pentru cateii ...
ADOPTA 1 CUT!
a title="Adoptii caini" href="http://www.adoptiicaini.ro/">
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu