Iordanul nu s-a mai intors inapoi

Pentru prima data in aproape 2000 de ani de la Botezul Domnului, raul Iordanului nu s-a mai intors inapoi. Peste 25.000 de pelerini au participat vineri 18 ianuarie 2008, in ziua Ajunului Botezului Domnului pe stil vechi la slujba de sfintire a apei Iordanului savarsita de Patriarhul Ierusalimului Theofil, in locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos. La acesta slujba a participat si grupul de credinciosi aflati acum in pelerinaj in Tara Sfanta de la Arhiepiscopia Ortodoxa de Alba Iulia, grup condus de Parintele Florin Croitoru.
Cei mai multi dintre pelerini au ramas dezamagiti de faptul ca anul acesta Raul Iordan nu s-a mai intors inapoi, aceasta minune repetandu-se pana acum an de an la slujba Aghiazmei mari. Ea era una dintre cele trei minuni care se fac an de an in Tara Sfanta, alaturi de aratarea Sfintei Lumini in Sambata Mare si a norului de pe Muntele Tabor din ziua praznicului Schimbarii la fata a Mantuitorului.
In continuare va prezentam o scurta istorie a locului unde se petrecea an de an aceasta minune a intoarcerii Iordanului, adica a curgerii sale in susul raului, precum si cateva detalii primite de la pelerinii care au asistat anul acesta.
Locul original al Botezului Domnului se cunoaste din aceea ca, in primul rand, este acelasi loc unde Dumnezeu a oprit apele in loc, iar Iisus al lui Navi a trecut cu poporul evreu in Israelul de azi prin albia golita a raului (Iisus Navi 3:16-17); apoi tot acolo Sfantul Proroc Ilie a lovit apele cu cojocul sau si ele s-au intors inapoi (4 Imparati 2:8). In acelasi loc a venit si Mantuitorul Hristos si s-a botezat de catre Sfantul Ioan Botezatorul, care isi facea propovaduirea sa pe malul de rasarit al apei, unde este biserica ortodoxa de azi, de pe tarmul iordanian.
In veacurile dintai se incepea, cam pe la ora pranzului, Vecernia Botezului Domnului, unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Dupa aceea se facea slujba sfintirii apei, iar in clipa in care arhiereul se cobora la rau, in locul in care s-a botezat Mantuitorul Hristos apele incepeau sa curga inapoi. Si curgeau inapoi atata vreme cat erau catehumeni care se botezau in Iordan. Dupa botezul lor, toata multimea de crestini statea la privegherea de toata noaptea ce urma, iar in zori se impartaseau la Sfanta Liturghie, cu totii, inclusiv cei proaspat botezati.
Dupa venirea persilor in anul 614 d.Hr. si distrugerea tuturor bisericilor si manastirilor din Tara Sfanta, la anul 637 au venit arabii musulmani, care au pus stapanire pe aceste locuri, si pana azi ei sunt majoritari in ceea ce se cheama Cisiordania sau West Bank. Incet, incet, prin presiunile la care au fost supusi, crestinii au lasat obiceiul din vechime de a sta trei zile la Iordan si s-au rezumat doar la a veni pentru slujba Aghiazmei Mari. Abia venirea zecilor de mii de pelerini rusi in secolul 19 (incepand cu anul 1836, pana la revolutia bolsevica din 1917) a reusit sa mai trezeasca putin viata duhovniceasca din Tara Sfanta.
Dupa razboiul de sase zile din 1967, manastirile de langa Iordan au fost inchise (inclusiv schitul romanesc, unde Parintele Damian Stog a fost impuscat, pentru ca a refuzat sa paraseasca schitul), ele intrand in fasia de 5 km de granita a statului Israel . De atunci pana azi, locul original al Botezului Mantuitorului Hristos se poate vizita fara restrictii numai venind prin Iordania, sau, in Israel, de trei ori pe an, de doua ori pentru ortodocsi - la 5 ianuarie pe calendarul iulian (18 ianuarie pe cel civil, gregorian), si in Sfanta si Marea Marti, inainte de Pasti -, si o data pentru romano-catolici - in ultima joi din octombrie.
An de an, numarul pelerinilor veniti la Iordan, sa vada cu ochiul lor minunea, a crescut. Anul trecut au fost cam 10.000 de pelerini. Anul acesta au fost mai mult de 20.000 de oameni numai in partea israeliana, iar pe malul celalalt, in Iordania, au venit cam 5.000, dupa numarul de autocare. Multe mii din cei de anul trecut erau evrei; Si anul acesta au fost cateva mii de evrei, veniti sa vada cu ochii lor minunea. Din pacate, minunea nu a mai avut loc.
Vineri, 18 ianuarie 2008, la 11.30, Patriarhul Theofil al Ierusalimului a inceput Vecernia Botezului. A urmat sfintirea Agheasmei in spatiul amenajat pe mal, sus, iar dupa aceea Patriarhul si preotii s-au coborat la Iordan. Daca anul trecut, precum s-a vazut in inregistrarile video, apele au inceput sa se involbureze si sa curga invers, anul acesta nu s-a mai intamplat asa. Iordanul curgea foarte incet, aproape neclintit, la vale, spre Marea Moarta. Patriarhul si suita sa au stat mai mult de 10 minute facand rugaciuni pe malul apei, dar nimic nu s-a mai intamplat.
Motivul? Armata israeliana a interzis oricui altcuiva sa se apropie de apa. Nimeni dintre miile de pelerini veniti la Iordan nu s-a putut apropia de apa. Cei care au vrut sa ia Aghiazma Mare din Iordan au putut-o face sus, pe mal, de la niste pompe care trageau apa din Iordan. De obicei curgerea inapoi a Iordanului se face prin venirea in susul raului a apei sarate din Marea Moarta; apa sarata fiind mai grea, vine pe dedesubt si iese la suprafata in acele involburari care se produc in momentul sfintirii Iordanului. De aceea de multe ori Aghiazma Mare din aceasta zi este sarata. Pelerinii care au fost anul acesta au marturisit ca Aghiazma pe care au baut-o din Iordan avea un gust diferit de al apei raului, adica un pic sarat (dar nu precum cea de anul trecut), si poate acesta este motivul pentru care apele erau atat de linistite, de parca raul nici nu curgea.
Ceva asemanator s-a intamplat cu aproape 30 de ani in urma, in vremea raposatului Patriarh Diodor. Arabii crestini din Bethlehem au obiceiul sa vina in biserica Invierii, la slujba Sfintei Lumini, si sa bata din tobe si sa se plimbe prin multimea de oameni, facand un zgomot asurzitor, cantand, batand din palme, tipand si batand in tobe. Politia israeliana a luat hotararea, in acel an, sa nu mai fie lasati arabii in launtrul bisericii, ca sa nu mai provoace tulburare. Patriarhul, intrand in Sfantul Mormant, a inceput sa se roage, dar dupa ce a citit rugaciunea pentru venirea Sfintei Lumini, aceasta nu a mai venit, ca in ceilalti ani. Fiind un om duhovnicesc, l-a luminat Dumnezeu ca Sfanta Lumina nu apare pentru ca arabii au ramas afara. Si atunci le-a spus politistilor israelieni sa le dea drumul, iar cand acestia au intrat in biserica a venit si Sfanta Lumina.
In toate lucrarile dumnezeiesti se poate vedea randuiala cereasca si impreuna lucrarea lui Dumnezeu cu oamenii. Iordanul curge inapoi in amintirea Celui care s-a botezat in el acum aproape 2000 de ani. Si pana in ziua de azi curge inapoi pentru cei ce se boteaza in aceasta zi, si pentru curatarea pacatelor lor. Dar daca anul acesta nu a mai fost lasat nimeni sa se apropie macar de apa, nici minunea nu a mai avut loc.
Poate ca numarul mare de evrei veniti anul acesta a fost pricina pentru care nimeni nu a fost lasat sa se apropie de Sfantul Rau Iordan. Multi dintre ei se botezau in fiecare an. Oricum, vederea minunii cu ochii ii determina pe cei mai multi sa se crestineze. Fie in ascuns, fie pe fata, o faceau. Sunt multi evrei care s-au botezat in Tara Sfanta facandu-se Crestini Ortodocsi, chiar daca inca nu exista vreo parohie in care sa se slujeasca in limba lor.
Sigur, intamplarea este rusinoasa, pentru noi, Crestinii Ortodocsi, marturiseste unul dintre pelerini, Parintele Filoteu Balan. Dumnezeu si-a intors fata de la noi. Acolo erau rusi, romani, greci, sarbi, bulgari si arabi ortodocsi. Dar in afara de patriarhul grec al Ierusalimului nici un alt arhiereu al unei alte Biserici nu mai fost de fata.
Pentru cei care au mers cu credinta sincera si cu smerenie, Dumnezeu li s-a descoperit insa in taina inimii si au primit astfel binecuvantarea Iordanului si aratarea Sfintei Treimi in sufletele lor, ne-a marturisit Parintele Florin Croitoru.
Oricum, e trist ca crestinii nu se mai pot boteza in Iordan la locul Botezului Mantuitorului Iisus Hristos.