cazuistica

Doina Vella este împreună cu Elena Ban şi alţi 3.

Ieri la 23:47 ·

Nu pot să postez pozele cu cei trei pompieri foarte simpatici (și bărbați chipeși, pe deasupra ) care ne-au ajutat azi să salvăm o mâță captivă de șapte zile sub sageacul unei clădiri de pe o străduță relativ liniștită din sectorul 3 al capitalei.

Nu pot pentru că m-au rugat să nu le postez și am promis. Iar la mine promisiunea e promisiune. De-aceea vă arăt doar o poză cu un zid și un horn. Și o mâță ascunsă acolo, cam ca oaia Micului Prinț în cutie. Parafrazându-l pe Saint-Exupéry ar fi sunat cam așa: - Uite, ăsta este zidul. Pisica pe care o cauți e înăuntru.

Încercam să profit de ultimele ore de pregătire a dezbaterii despre drepturile animalelor din România de joi, când am primit de la Georgiana Geo următorul mesaj: „Va citesc deseori postarile si am vazut ca sunteti un bun negociator. Este vb de un caz cu o pisica prinsa de o saptamana intr un horn. Casa este a unei femei batrane care nu vrea sa lase pe nimeni sa vina sa o salveze. Pompierii asteapta sa li se dea acceptul sa intre.” Acuma, cum să reziști unui mesaj în care ți se spune că ești un bun negociator? (mulțumesc, Georgiana, pentru apreciere :) ). Am terminat repede ce făceam și am plecat într-acolo.

Acolo era deja ceva lume și au mai venit niște tineri pe parcurs. Nu am apucat să-i cunosc pentru că au plecat, probabil, când au văzut că e deja destulă lume. Problema era că pisica e a familiei care stă de partea asta a zidului, în timp ce hornul aparține familiei care stă de partea ailaltă a zidului. Iar pisica la mijloc, un fel de cuiul lui Pepelea.

To make a long story short, după ce pompierii au mai fost pe-acolo o dată, ieri, dar proprietara hornului nu le-a permis accesul, astăzi, după ce a fost confruntată cu ipoteza de lucru în care pisica moare în horn și ea trebuie să dărâme tot ca să n-o alunge din casă duhoarea, doamna a chemat ea însăși pompierii. Împreună am evaluat situația, am privit filmulețele făcute de vecină în care se auzea mâța mieunând din zid ca Ana lui Manole (nu că Ana lui Manole ar fi mieunat, dar, în fine, prindeți ideea :D), am studiat aspectele tehnice ale clădirii, am căutat să înțelegem ce putea fi în mintea pisicii respective. Vă jur că toate astea s-au întâmplat în mod real.

Ne-a ajutat chiar și faptul că niște muncitori care lucrau la un bloc în construcție două case mai încolo ne-au confirmat că tocmai văzuseră mâța prin gaura din imagine. Pentru că, la un moment dat, chiar ne întrebam dacă mâța există. Sau dacă mai este vie.

Una peste alta, noi n-am văzut fiara. Când s-o înșface pompierii a descoperit , grație descărcării de adrenalină pe care trebuie că i-a produs-o vederea lațului, că avea o altă ieșire și a fugit pe-acolo. De scăpat din zid sigur a scăpat.

13 sau 14 oameni s-au mobilizat ca s-o scoată de-acolo.

Insist asupra acestui aspect pentru că, așa cum am mai spus, acesta este sensul comunității. Empatia și solidaritatea sunt cheile de boltă ale acestei construcții. Și pompierii chiar ajută. Iar noi, cei care avem animale, trebuie să fim un pic mai responsabili, pentru că, exact așa cum spunea Micul Prinț, devii răspunzător pentru totdeauna de ceea ce ai îmblânzit.

LE. Disclaimer: aceasta este o povestioară despre o pisică buclucașă care a sfârșit bine, văzută prin prisma unuia dintre participanți. Nu este: a/ o investigație jurnalistică; b/ un proces verbal în care se scrie cu liniuță cine ce a făcut și spus; c/ un concurs cu premii; d/ o preselecție la Românii au talent; e/ un roman fluviu. Vă mulțumesc pentru înțelegerea limitelor inerente unui status de Fabook.