Ganditorul de la Hamangia si povestea sa

Unul dintre cele mai fascinante artefacte antice, descoperite pe teritoriul României, 
mai precis la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, este Gânditorul de la Hamangia.

 

Într-un cimitir de inhumație neolitică, au fost descoperite în 1956, două figurine de lut ars. 
Ele au aparținut culturii Hamangia și au fost create în urmă cu aproximativ 6000 de ani. 
Un bărbat şezând pe un scăunel într-o poziţie ce imită gestul gândirii, motiv pentru care 
a fost numit „gânditorul” şi o femeie şezând alături, probabil consoarta lui, 
figurinele sunt considerate adevărate capodopere ale artei primitive universale.

 

În anul 2000, statueta de la „Hamangia” a fost desemnată, de către o comisie internaţională, 
unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta. 
Respectiv, „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise 
în spaţiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizaţie extraterestră.

Gânditorul de la Hamangia și secretele sale

Gânditorul de la Hamangia nu este o statuetă oarecare pentru că odată analizată a scos la iveală numeroase aspecte fascinante. 
În primul rând s-a impus prin formele sale geometrice de invidiat, dar și prin măsurile sale. 
Gânditorul are o înălțime de 113 centimetri și o circumferință de 355 centimetri. 
Aceste două numere nu au nimic ieșit din comun, dar atunci când sunt divizate 
obținem constanta Pi, cu o eroare de numai 3 zecimi de milion.

 

355: 113 = 3,1415929 faţă de 3,1415926 cunoscut

 

Să fie o simplă coincidență? 
În lumea antică coincidențele nu prea existau, iar atunci când era creat un lucru, se respectau anumite constante și norme.

Aceste numere au fost păstrate cu străşnicie de iniţiaţii vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu şi de învăţaţi geto-daci, 
codificate şi în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. 
Vechii egipteni le cunoşteau şi ei, iar la chinezi apar ceva mai târziu. 
Înălţimea „gânditorului” nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoşii noştri aveau cunoştinţe 
de matematică şi geometrie, iar această operaţie de obţinere a lui Pi din două numere întregi reprezintă 
poate cea mai veche atestare a relaţiei fundamentale.

De asemenea,  lăţimea care cuprinde gâtul şi ceafa care sunt plate au lăţimea exact cât anvergura deschiderii picioruşelor scăunelului. 
În parametrul lăţimii gâtului se relevă o valoare şi o unitate de măsură de excepţie: numărul de aur – 1,6180339.

Toate aceste observaţii – ce constituie doar o mică parte, infimă, a argumentelor aduse – confirmă 
că „Gânditorul” de la Hamangia reprezintă una dintre cele mai complexe statuete care s-au realizat vreodată, 
constituind o veritabilă «cheie de cod» în descifrarea mesajului vestigiilor noastre istorice 
şi a multora din alte părţi ale Terrei, deoarece la baza acestora stă un concept comun ideomatematic.