Te-ai întrebat vreodată cum și-au primit numele lunile anului? Pe măsură ce marcăm trecerea zilelor, a săptămânilor și a lunilor, puțini dintre noi se mai întreabă de unde vine sistemul nostru curent de datare.
De fapt, calendarul nostru modern își are originea cu mii de ani în urmă, în Imperiul Roman. Chiar și după ce Imperiul Roman căzuse, calendarul roman încă era folosit în fostele sale teritorii, în timpul Evului Mediu timpuriu.
Deși unele detalii s-au schimbat, sistemul modern de datare este pur și simplu o versiune a acestui calendar antic, și moștenirea noastră romană a înrâurit felul în care vorbim despre date și despre timp. Iată cum și-au primit numele lunile anului.
1. Luna ianuarie
O statuie care îl reprezintă pe Ianus Bifrons, aflată în Muzeul Vatican
Ianuarie, prima lună a calendarului imperial roman, este botezată după zeul Ianus. Acesta era zeul începuturilor și era de obicei reprezentat cu două fețe, una privind în față și una privind în spate.
Ianus era, de asemenea, zeul ușilor, al porților și al tranziției și astfel era potrivit ca el să fie ales pentru a da nume tranziției dintr-un an în altul. Prima zi din ianuarie era începutul Anului Nou, când sărbătoarea lui Ianus era celebrată prin schimburi de daruri cum ar fi curmalele, smochinele sau mierea.
Pe altar erau arse prăjituri drept ofrandă adusă zeului.
2. Luna februarie
„Februarie” din Tres Riches Heures du Duc de Berry, o carte de rugăciuni care trebuiau spuse la orele canonice
A doua dintre lunile anului își ia numele de la „februa”, un festival de purificare despre care se credea că alungă spiritele rele din Roma. În a 15-a zi a lunii, în întreaga Romă aveau loc o serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale.
Acest festival mai era cunoscut și drept „Lupercalia”, și autorul roman Plutarh relatează că mulți tineri bărbați alergau prin oraș goi în această zi, atingând mâinile femeilor și copiilor care stăteau pe marginea străzilor.
Se credea că acest lucru ține la distanță spiritele rele și că le ajută pe femei să conceapă sau să dea naștere.
3. Luna martie
„Martie”, din Tres Riches Heures du Duc de Berry
A treia dintre lunile anului este numită după Marte, zeul roman al războiului. Se crede că această lună marca începutul perioadei în care armata romană se pregătea pentru următorul sezon de campanii militare.
Astfel, era important ca zeul războiului să fie sărbătorit în această perioadă și în martie aveau loc ritualuri și festivaluri care aveau să asigure succesul militar.
Doar două dintre lunile anului poartă numele unor personaje istorice reale.
La început, luna martie era prima lună din calendarul roman, care pe atunci avea doar zece luni. Totuși, pentru a preveni confuzia în ceea ce privește datele, au fost adăugate alte două luni (ianuarie și februarie) și începutul anului a fost mutat în ianuarie.
Calendarul iulian (obținut în urma reformelor lui Iuliu Cezar în secolul I î.e.n.) este versiunea calendarului roman din care descinde sistemul nostru de datare.
4. Luna Aprilie
Panou cu aprilie dintr-un mozaic roman care reprezintă lunile (din El Djem, Tunisia, prima jumătate a secolului III)
Aprilie este botezat după luna romană „Aprillis”. În calendarul roman, a patra lună a anului purta acest nume. Însă există mai multe teorii în ceea ce privește numele acestei luni.
Una dintre cele mai populare spune că Aprillis se leagă de cuvântul latin „aperire”, adică „a deschide”. Aprilie este luna în care florile încep să înflorească și primăvara se instalează pe deplin, acesta fiind motivul pentru care luna poartă acest nume.
Însă unii cred că aprilie este botezată după Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții. Echivalentul roman al Afroditei, Venus, era sărbătorită în mod tradițional în aprilie, și astfel mulți cred că „aprilie” este un nume moștenit de la numele zeiței grecești Afrodita.
5. Luna mai
Hermes și Maia, detaliu de pe o amforă din Attica
Mai, luna în care pământul începe să dea la iveală roadele, este botezată după zeița greacă a pământului, Maia. Era zeița hranei și a abundenței și de aceea este asociată cu acest anotimp cald și îmbelșugat.
Însă poetul roman Ovidiu a oferit o altă sugestie pentru etimologia acestei luni. El susținea că numele latin al lunii mai venea din „maiores”, adică „bătrânii”, și se afla în contrast cu numele pentru iunie, care venea de la „iunores”, adică „oameni tineri”.
Această etimologie neobișnuită rămâne o posibilitate, însă există puține alte dovezi care să indice că acesta este felul în care lunile mai și iunie și-au căpătat numele.
6. Luna iunie
„Iunie”, din Tres Riches Heures du Duc de Berry
Iunie este o lună de vară și este legată de una dintre cele mai importante zeități din panteonul roman: Iuno, soția lui Jupiter. Iuno era sărbătorită în iunie și această lună importantă își ia numele de la ea.
Iuno mai era cunoscută ca zeița căsătoriei, și, în cultura romană, sfârșitul lui iunie era considerat o perioadă deosebit de benefică pentru nunți. Însă a te căsători înainte de data de 15 a lunii era considerat un semn rău și era un lucru care era de obicei evitat.
7. Luna Iulie
Sculptură a împăratului roman Iuliu Cezar, aflată în parcul Lazienki, din Varșovia.
Sculptura a fost realizată de Franciszek Pinck (1733-1798)
Iulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost botezată după o persoană istorică. Iuliu Cezar, dictator al Romei și cuceritor al Galiei, și-a lăsat cu siguranță amprenta asupra societății romane.
Reformele lui au avut un efect durabil asupra calendarului roman, nu în ultimul rând fiindcă a botezat o lună în cinstea lui. Înainte, iulie era numită „Quintillis”, fiind cea de-a cincea lună în calendarul roman tradițional.
Însă, după asasinarealui Caesar, în 44 î.e.n., a fost botezată în cinstea sa, deoarece era luna în care se născuse.
8. Luna august
Augustus
Succesorul lui Iuliu Cezar, Octavian, nu își putea permite să fie depășit de tatăl său adoptiv, și, drept rezultat, luna următoare din calendarul roman este botezată după el.
Octavian a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”.
Astfel, luna august este botezată după acest mare conducător roman, ca parte a strategiei de propagandă a lui Octavian. Instalându-se în calendarul roman, era imposibil ca lumea să uite cât de măreț a fost.
Mulți alți conducători romani au încercat să se introducă în calendar, însă niciunul dintre ei nu a reușit. Iuliu Cezar și Augustus rămân singurii oameni comemorați prin numele lunilor din calendar.
9. Lunile anului: Septembrie – Decembrie
Celelalte luni care au rămas din calendarul roman au o etimologie mai puțin strălucită. Au fost botezate pur și simplu numeric, în funcție de sistemul de datare original, de zece luni, care era în uz înainte de reformele lui Cezar.
Septembrie vine de la „septem”, adică șapte, octombrie de la „octo”, adică „opt”, noiembrie de la „novem”, adică „nouă” și decembrie de la „decem”, adică ”zece”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu