joi, 4 octombrie 2018

Troia autohtona



O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României!

O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României! Imagini din timpul lucrărilor arheologice
 
- Cetatea de la Sântana -

- La începutul lunii august, un grup de istorici români şi germani au făcut publice rezultatele unor cercetări arheo­logice efectuate, în ultimii zece ani, în situl arheologic de la Sântana, judeţul Arad. Ceea ce au descoperit acolo, în "Ceta­tea Veche", i-a făcut să asemene acest spaţiu cu vestita ceta­te Troia, din Grecia antică. Despre ce anume este vorba, ne-a vorbit Ioan Constantin Inel, direc­torul Complexului Muzeal Arad, instituţie sub auspiciile căreia se desfăşoară cercetările -

"Mureşul, autostrada antichităţii"
O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României!Ioan Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal Arad
 
- Descoperirile arheologice de la Sântana, din judeţul Arad, au o importanţă covârşitoare pentru preistoria românească. Vă rog să explicaţi, pen­­tru cititorii revistei noastre, despre ce este vorba.
- Proiectul de cer­ce­tare pentru Cetatea Ve­che de la Sântana, jud. Arad, este dedicat unui sit arheologic de foarte mari dimensiuni. For­ti­ficaţia în sine ocupă pes­te 80 de hectare în teren, clasifi­cată în lista mo­nu­men­telor istorice ale Ro­mâ­niei în cate­go­ria A, ceea ce înseamnă cate­gorie de importanţă na­ţională. Acest proiect a fost demarat în 2008-2009, de Complexul Mu­­zeal Arad, în par­teneriat, atunci, cu In­stitutul Ger­man de Ar­heologie de la Berlin şi cu Mu­ze­ul din Bochum. În urmă cu doi ani, a intrat în acest par­te­neriat şi Uni­ver­sitatea "Goethe" din Frank­furt, ei activând un pro­iect ce vizează "Con­flic­te militare în epoca târzie a bronzului în spaţiul din­tre Munţii Taunus (Landul Essen, unde e şi Frank­furt) şi Munţii Carpaţi". Din partea germa­nă, proiectul este coordonat de prof. Rüdiger Krau­se, de la Universitatea "Goethe", iar coordonarea ştiin­ţifică a sitului este asigurată de dr. Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, filială a Academiei Române, domnia sa fiind un important cercetător al Epocii Bronzului.

- De ce au ales nemţii să cerceteze o suprafaţă atât de mare?
O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României!Arheologia cere pasiune
 
- Într-adevăr, este un spaţiu foarte mare pe care acest proiect îl acoperă. Specialiştii germani au ales un asemenea grant de cercetare pentru posibilitatea de a lucra în arii diverse, de la aşezări de pe teri­toriul german, până în zona Panonică, şi apoi în Câmpia Mureşului şi pe Valea Mureşului, în interio­rul Transilvaniei. Asta, şi pentru că se ştia de mult, din datele istorice şi arheologice, că Transilvania a fost sursa principală de sare în preistorie, care era material de bază pentru toate relaţiile comerciale. Noi avem aici cele mai bogate depozite de sare, în Depresiunea Transilvaniei, iar comerţul cu sare se făcea pe Mureş. Ar­heologii chiar agreea­ză expresia conform căreia Mu­reşul este "autostrada antichi­tă­ţii", calea de circula­ţie a tuturor po­poa­re­lor spre aces­te locuri sau de aici spre Eu­ropa.
Desigur, avem şi resursele minerale, minereurile de aur şi argint din Apuseni, care erau deja exploa­tate în Epoca Bronzu­lui. Dovadă în acest sens e şi descope­ri­rea, la sfârşitul seco­lului XIX, a unui foarte important şi va­loros tezaur din piese de aur, în tim­pul con­struirii căii fe­rate Sântana-Arad. A­tunci s-a găsit un mormânt în care erau depuse aceste piese de aur cu forme de in­spiraţie vegetală, niş­te frunze foarte fru­mos lucrate, dublate două câte două, acest tezaur aflându-se azi în co­lecţia Muzeului Naţional din Budapesta.

Una dintre cele mai mari fortificaţii din Europa
O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României!
 
- Care sunt descoperirile mai speciale de la Sântana?
- Ansamblul fortificat este extrem de important pentru că, pe lângă elementele strict de fortificaţie pe care le pre­zintă - şanţuri de apă, valuri de pământ, palisade peste şanţ - are o locuire extrem de in­ten­să în interior, lucru foarte rar întâlnit în restul for­tifi­ca­ţiilor de asemenea di­mensiuni de pe terito­riul Ro­mâniei şi din partea central-est euro­peană. În fapt, proiectul de cercetare demon­strează că situl de la Sântana este una dintre cele mai mari forti­ficaţii de gen din Europa; de pe teritoriul României este a doua, cea mai mare fiind în apro­piere de Sântana, la Corneşti, judeţul Timiş, unde sunt peste 400 de hectare de fortificaţii, iar cea de-a treia, pe Valea Mureşului, la Teleac, judeţul Alba, care are 30 de hectare. Aceste forti­ficaţii re­pre­zintă centre de con­trol al puterii pe o anumită regiune şi pentru epoca respectivă, Epoca Bron­zului, respectiv ori­zon­tul se­colelor 14-12 îna­inte de Christos. Asta în­seamnă că, în urmă cu apro­ximativ 3400 de ani, cetatea de la Sântana funcţiona ca o fortificaţie şi, cel mai pro­babil, ca un oraş-ce­tate al perioadei pre­istorice.

- Care ar fi explicaţia dimensiunilor impresio­nante ale acestei fortificaţii?

- Dimensiunile cetăţii Sântana par a fi fost cali­brate în funcţie de comunitatea locală, pentru că incinta trebuia să asigure, în caz de primejdie, adu­narea şi protejarea în interior a comunităţii, a uniu­nii de triburi, a tuturor celor supuşi căpeteniei de care vă vorbeam. Deşi aceste populaţii nu erau foar­te mari, în interior veneau cu tot cu turmele de ani­male, şi aceasta explică dimensiunile foarte mari ale fortificaţiei.
O mare descoperire în Câmpia Aradului - O Troia a României!Fortificaţiile de la Sântana se întind pe mai mult de 80 de hectare
 
Oricum am lua-o, fortificaţia de la Sân­tana, după amplitudine, după dimensiuni, după ca­rac­teristici, este una dintre cele mai importante din această parte a Europei şi cea mai locuită din cele trei fortificaţii de acest tip din ţara noastră.

- De ce s-a spus, chiar şi în mediul ştiinţific, că situl de la Sântana ar fi o "Troia a României"?
- Orizontul de timp este similar cu al cetăţii Troia, de aici şi asemănarea cu aceasta. Diferenţa între aceste fortificaţii de pământ şi lemn din ţara noastră şi cele de pe coasta Asiei Mici şi din Grecia e că acolo s-a preferat construcţia în piatră. Şansa acelor cetăţi a fost consemnarea lor în Poemele Ho­merice, ca fiind locuri de viaţă intensă, cu perso­naje, cu regi, căpetenii, mari eroi, care s-au luptat, care au avut poveştile lor, viaţa lor, familii, iubiri, duşmănii.

- Aminteaţi de o structură a zidurilor diferită de cea a cetăţii Troia...
- La noi, structura zidurilor e de chirpici, cu o teh­nică de construcţie spectaculoasă: valul de apă­rare e construit din straturi de arbuşti întregi, aşezaţi orizontal, la bază, peste care s-a pus un strat de piatră de râu adusă de la mare distanţă şi pia­tră de carie­ră din zona Co­vă­sânţ. Peste aceste două paturi s-a bătut lut, apoi în acest brâu de lut, s-a realizat o ţesătură din trunchiuri groase de copaci, aşe­zaţi verti­cal, ridicând înăl­ţimea zidului cu încă 2-3 m.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ROBI






ADOPTA PISOANCE!

Adopta o pisica

ADOPTII PISICUTE

Adopta o pisicuta

ADOPTA, MERITA 1 SANSA!

Adoptii caini

ADOPTA 1 CATEL

Adopta un catelus

ADOPTA 1 CUT!

a title="Adoptii caini" href="http://www.adoptiicaini.ro/">Adoptii caini